Ziua Națională a Tezaurului Uman Viu este marcată, la Cluj, prin organizarea unei expoziții de fotografie dedicată personalităților din lumea satului clujean cărora le-a fost conferită această aleasă distincție.
Expoziția este deschisă în holul Consiliului Județean Cluj începând cu data de 24 noiembrie și propune publicului o întâlnire vizuală cu deținătorii acestui titlu.
Începând cu anul 2023, data de 30 noiembrie, când este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei drept ocrotitor al românilor, a fost declarată și Ziua națională a Tezaurului Uman Viu (TUV). Titlul este conferit de Ministerul Culturii la inițiativa UNESCO, pentru recunoașterea acelor personalități ale culturii tradiționale care sunt păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente de patrimoniu cultural imaterial.
Fotografiile expuse sunt însoțite de texte de prezentare în română și engleză. Un cod QR conduce pe cei interesați să descopere mai multe spre site-ul Tradiții clujene unde pot răsfoi volumul dedicat Tezaurelor Umane Vii Clujene, apărut în această primăvară la Editura Tradiții Clujene.
Astfel, de la ceterașii, jucăușii și horitorii din Câmpia Transilvaniei, la meșteri pricepuți din Munții Apuseni: fierar, cărbunar, geamgiu, țesătoare sau lutier, expoziția oferă publicului o călătorie prin bogatele zone etnografice ale județului, ilustrând măiestria celor care duc mai departe tradiția și definesc identitatea culturală a zonei.
În județul Cluj există 17 persoane cărora le-a fost acordat titlul TUV din 2012 pănâ în 2025:
– 2012: Soporan Vasile din comuna Frata – horitor, rapsod popular;
– 2013: Trio Tranzilva Zorile din Mociu: Țuli Carol, Bumb Cornel, Băbuț Covaci (decedat în 2023) și Alexandru Covaci – folclor instrumental;
– 2014: Ciurcui Alexandru din Soporu de Câmpie, comuna Frata (decedat în 2023) – ceteraș;
Lovasz Ferenc din Vișea, comuna Jucu de Sus (decedat în 2021) – jucăuș;
– 2015: Moldovan Dumitru și Elisabeta Rusu – pereche de joc tradițional din Frata;
– 2018: Nicole Vădan din Rusești, comuna Rășca – lutier;
– 2020: Ioan Moldovan din Berchieșu, comuna Frata – jucăuș;
– 2021: Tripon viorica din Negreni – țesătoare;
– 2022: Iosif Bordea din muntele Rece, comuna Măguri Răcătău – cărbunar;
– 2023: Simion Drînda din Măguri, comuna Măguri Răcătău – fierar;
– 2024: Teodor Tătar din Mociu – jucăuș;
Ioan Goga din Bociu, comuna Mărgău – geamgiu, vorbitor de gumuțească;
Emil Mihaiu din Gherla – folclor instrumental, ceteraș;
Filep Elisabeta din Sic – realizare piese de port popular;
Mihail Pop din Mociu – jucăuș;
– 2025: Vasile Pop din Frata – ceteraș;
Traian Balcău din ceanu Mare – horitor.
